Euchre este un joc de carti care isi are originea in jocul de carti frantuzesc Ecarte si se joaca cel mai adesea in 4 jucatori, impartiti in doua echipe. Se joaca cu 24 de carti. Euchre se bazeaza pe memorie si pe construirea celei mai bune strategii pentru castig.
Jocul a fost introdus in Statele Unite, unde si-a capatat si popularitatea, in anii 1850, in Pennsylvania, el fiind adus de colonistii germani in America. Regulile jocului sunt diferite de la o zona la alta. Cu toate acestea, s-au scris si carti despre acest joc, astfel ca informatiile care ne-au parvenit de-a lungul timpului au o documentare in scrieri vechi.
Cartile folosite sunt de la 9 la 14, inclusiv asii. In jocurile cu mai multi jucatori, pot fi folosite si celelalte carti, cu exceptia lui 2 si a lui 8. Unele variante de Euchre folosesc si cartile 7 si 8, pachetul cuprinzand astfel 32 de carti, in loc de 24. Fiecare jucator va fi pe rand dealer in acest joc. Euchre se joaca in sensul acelor de ceasornic. Se poate in anumite cercuri ca dealerul sa ii ofere celui din dreapta sa posibilitatea de a taia cartile, inainte de a incepe sa le imparta.
Fiecare jucator primeste cate 5 carti, sau 7 daca se joaca cu un pachet de 32 de carti, ele fiind impartite in perechi de cate 2 sau 3 carti. Se pot imparti cartile cum vrea dealerul, atat timp cat face minim 2 treceri pe la fiecare jucator. Cele 4 carti care raman neimpartite sunt plasate cu fata in jos in apropierea dealer-ului. Cartile formeaza o gramada care se numeste in jocul de Euchre “mana moarta”. Cartea de deasupra gramezii se intoarce, iar dealerul isi intreaba pe rand partenerii daca vor ca acea carte sa fie atu. Daca ei vor, dealer-ul ia cartea si decarteaza o carte din mana lui, pentru a ramane tot cu 5 carti in mana. Scopul jocului este de a aduna 10 puncte intr-un timp scurt.
Sunt 4 jucatori impartiti in 2 echipe care primesc cate 5 carti. Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.
Dupa impartirea cartilor, raman 4 carti care sunt plasate in mijlocul mesei, prima dintre ele fiind intoarsa cu fata in sus. Dealerul este fiecare jucator pe rand. El isi intreaba partenerii de joc daca acea carte cu fata in sus poate fi considerata atu. Ei hotarasc daca da sau nu. Daca se hotaraste sa fie atu, atunci dealerul ia cartea si decarteaza alta din cele 5 pe care le are in mana. Daca jucatorii nu sunt de acord, ei pot hotari pe rand un alt atu. Cea mai mare carte va fi valetul din acel atu.
Aceasta carte este urmata in importanta de valetul de aceeasi culoare, de exemplu rosu sau negru. Daca atu principal este inima neagra, atu secundar va fi trefla. Urmatoarele carti sunt: asul, regele, dama, 10 si 9, toate de inima neagra. Cartile care nu sunt atu-uri sunt in ordinea importantei: asul, regele, dama, valetul, 10 si 9. In situatia noastra, ele sunt inima rosie, caro si trefla. Atentie, valetul de trefla este totusi considerat carte speciala in exemplul de mai sus.
Jucatorul din stanga dealer-ului decarteaza o carte, iar cei care il urmeaza trebuie sa puna la culoare. Daca nu au carti la culoarea cartii de pe masa, pot pune orice alta carte. Daca nu au in mana carti de culoare, pot sa joace un atu. Aceasta este o runda. Jocul continua cu mai multe runde pana cand prima echipa care strange 10 puncte, castiga. Cateodata, jucatorii aleg sa foloseasca o alta modalitate de declarare a castigului: trebuie sa aiba mai multe de 10 puncte stranse si diferenta intre echipe sa fie de 2 puncte.
