Am reusit in acest weekend sa jucam 2 dintre jocurile aparute la Essen in 2011 si care au ajuns in colectia noastra. Unul dintre ele a fost Space Mission, un joc de societate realizat de designerul Matt Worden si care reimplementeaza board game-ul Jump Gate, lansat cu un an in urma de acelasi designer, in 2010.
Spre deosebire de Jump Gate, Space Mission vine cu o grafica net superioara, de care va puteti convinge si singuri citind Space Mission – Prezentarea detaliata a componentelor.
Recunosc, decizia de a cumpara acest joc a fost influentata de tematica abordata, grafica lui, componentele de calitate si de cele 5 nave in miniatura. Explicatiile despre joc primite la standul celor de la Schmidt Spiele au inclinat definitiv balanta in decizia de cumparare, mai ales ca pretul era unul acceptabil (20 euro la standul lor si 17 euro la alt magazin).
Pe scurt, intr-o partida de Space Mission jucatorii sunt niste aventurieri ce cutreiera Universul in cautarea de resurse pe diferite planete. Pentru a putea strabate distantele extrem de mari, avem la dispozitie o poarta inter-stelara (concept extrem de asemanator cu cel din Battlestar Galactica, L.E. sau cu jocul Elasticul, cel pe care-l jucam atunci cand eram mici, e aceeasi idee de salt, asemanare punctata foarte bine de Adixor 🙂 ). Da, de fapt, tot timp ma gandeam la Battlestar, cand de fapt vroiam sa scriu Stargate!!! Cu poarta din Stargate!!!
Fiecare jucator va avea in dotare propria nava spatiala, markere pentru contabilizarea salturilor prin poarta si dezvoltarea de statii spatiale pe planetele scanate si vizitate, plus 5 carti de joc ce reprezinta moneda de schimb in joc.
De aceste carti este nevoie pentru a plati costurile de transport, scanare si construirea statiilor spatiale.
Cand ii vine randul unui jucator, aceste va putea efectua maxim 2 actiuni din 6 posibile. Cele 6 actiuni posibile sunt:
1. Top up: jucatorul decarteaza carti din mana (chiar deloc) si apoi completeaza pana la 5.
2. Jump: jucatorul isi deplaseaza nava de la poarta stelara (la inceputul jocului) pe o planeta sau de pe o planeta pe alta prin decartarea de carti ce arata valoarea planetei tinta (valorile sunt cele cu albastru si pe carti si pe planeta respectiva). Planeta de destinatie nu trebuie sa fie adiacenta planetei de pe care se pleaca. La fiecare actiune de acest gen se considera ca se trece prin poarta stelara si se va marca acest lucru cu un jeton.
3. Fly: jucatorul isi deplaseaza nava pe o planeta adiacenta celei de pe care se pleaca; aceasta miscare este gratuita, nu se plateste nimic.
4. Scan: jucatorul decarteaza o carte ce are aceeasi valoare de scanare (marcata cu verde) cu cea inscrisa pe planeta pe care se afla; jucatorul se va uita prin jetoanele existente, va alege unul dintre ele, va plasa pe acesta un marker de culoarea sa si le va plasa pe toate langa planeta respectiva, cu fata in jos. Aceasta actiune este posibila doar pe planetele unde nu exista o statie spatiala.
5. Develop: jucatorul poate construi o statie spatiala pe planeta pe care se afla, decartand 2 carti ce au aceleasi valori marcate cu portocaliu pe planeta. Jucatorul isi va pune un marker de statie spatiala in culoarea sa, va da celorlalti jucatori restul jetoanelor marcate de acestia (daca exista) si isi va lua si el un jeton din cele ramase.
O statie spatiala se poate construi pe planeta respectiva doar de catre jucatorul ce are cel putin un jeton rezervat.
6. Discover: jucatorul poate lua un jeton din cele aflate langa planeta pe care se afla doar daca exista deja statie spatiala.
Jocul se va termina atunci cand un anumit numar de jetoane Spatiu vor fi intoarse cu fata in sus. Numarul acesta depinde de cati jucatori sunt la masa de joc.
Toate jetoanele stranse, toate statiile spatiale construite pe planete si toate trecerile prin Poarta Stelara se vor puncta la sfarsitul jocului, pe baza punctelor acumulate in acest fel fiind decis si castigatorul. Nu are rost sa intru in detaliu despre cum puncteaza fiecare tip de jeton, sistemul amintind foarte bine de punctajul din jocul de societate Agricola.
Dupa o prima sesiune de joc impreuna cu Oitza Neagra, pot spune ca nu regret achizionarea jocului. Este usor ca regulament, ai o gramada de optiuni si de strategii pe care le poti aplica in goana dupa puncte, iar faptul ca ai la dispozitie 12 planete din care se folosesc doar 8 in joc, imi da senzatia ca sentimentul de monotonie va avea de asteptat pana cand se va instala in urmatoarele jocuri.
Cel putin, la sfarsitul jocului, cand calculam punctajele, am avut aceleasi ganduri ca dupa jocurile de Agricola : Da! Puteam sa fac mai mult! Stiu unde am gresit si stiu data viitoare ce sa fac sa strang mai multe puncte! Normal, nu se va intampla asa, fiecare joc se va termina inevitabil cu aceleasi ganduri, lasand vie dorinta de a mai juca inca o data! 🙂
Din punctul meu de vedere, Space Mission se merita doar daca vreti sa aveti in colectie un joc ce se explica rapid, cu reguli nu foarte complicate si usor de tinut minte, ce poate fi jucat de catre 2-5 jucatori. Daca va doriti un board game complex, cu tematica spatiala si calatorii intergalactice, cu numeroase rasturnari de situatii pe parcursul jocului, atunci, din pacate, Space Mission nu este pentru voi.
Cred ca se poate folosi cu succes si ca “momeala” pentru jucatorii noi, care de abia acum descopera lumea board games. Space Mission o sa fie cu siguranta urmatorul joc pe care-l voi juca la serviciu alaturi de colegi! 🙂
