Postări etichetate Partea 1

Boardgames Blog la The Gathering – Partea 1

 

In weekend-ul 20-21 februarie 2010 a avut loc la Palatul Copiilor din Bucuresti primul festival de jocuri din Romania care are ca scop implicarea activa a celor mai  importante comunitati de gameri, pasionati de benzi desenate si science fiction.

Daca muck tot nu a mai plecat la ski, ne-am gandit sa dam si noi o fuga sa vedem mai in detaliu despre ce este vorba. Am zis sa mergem mai devreme, sa nu prindem aglomeratie. Nu a fost o idee prea stralucita, cand am ajuns noi lumea inca mai aranja, cafeaua inca nu isi facuse efectul. Am  aruncat repede o privire pe la toate standurile (cred ca a durat vreo 20 minute). Initial am ramas putin dezamagiti, pentru ca apoi sa nu mai vrem sa plecam acasa.

Festivalul a fost organizat pe 5 zone:
Zona Gotham – Board games, Action Figures
Zona ElectroCity – Gaming
Zona Battleground – Sport Games
Zona New Tokyo – Manga, Anime
Sala Hall of Fame – Prezentari, proiectii

Citeste mai mult

Etichete: , , , , , , , , , ,

Jocuri cu zaruri, partea 1

 

 

Din seria jocurilor de buzunar, cei de la Peak Toys au adus pe piata romaneasca un produs dedicat jocurilor cu zaruri. Aceste jocuri se bazeaza in principal pe noroc si pot fi jucate de adulti impreuna cu copii, cei mici avand aceleasi sanse ca cei mari. Toate drepturile pentru regulamentele de mai jos apartin Dino Toys .

SWING

Numar de jucatori: nelimitat
Echipament: 1 zar

Regula jocului:
Fiecare jucator arunca de 7 ori unul dupa altul. Punctele din prima si a doua aruncare sunt adunate, punctele din a treiea aruncare vor fi deduse(scazute), punctele din a patra aruncare adunate, iar din al cincilea deduse, din al saselea adunate, si din al saptelea deduse din totalul de puncte. Cel care are cele mai multe puncte in total, castiga.

 

INSEAMNA TREI

Numar de jucatori: nelimitat
Echipament: 1 zar

Citeste mai mult

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Prophecy – partea I

Articol scris de Andrei Filip

 

Prophecy_Front_Cover 

 

SCURT REZUMAT

Prophecy e un joc de aventura pentru 2-5 jucatori creat de designerul ceh Vlaada Chvatil. Jucatorii se intrec unul pe celalalt in acumularea de experienta, obiecte si abilitati in incercarea de a invinge cei zece gardieni si a recupera cinci artefacte. De cele mai multe ori jocul culmineaza cu o batalie finala intre jucatori iar cel care reuseste sa acumuleze patru artefacte cistiga jocul.

Jocul are complexitate medie spre mica, poate fi jucat de oricine, fara a necesita experiente anterioare similare. Mecanicile sint simple si intuitive si se ivesc destul de rar situatii conflictuale. Componentele sint de calitate superioara, lipsind doar miniaturi si o grafica ceva mai tematica.

Durata jocului este destul de mare, undeva pe la 45 minute per jucator, dar poate scadea dupa ce jucatorii se familiarizeaza cu jocul. Runda unui jucator nu dureaza de obicei mai mult de 1-2 minute deci jocul curge destul de rapid. Din nou, depinde de gradul de familiarizare. La inceput, cind lumea inca nu cunoaste cartile se va petrece destul de mult timp cu cititul informatiilor de pe ele. Se recomanda jucarea lui in mai putini jucatori pentru primele doau-trei sesiuni sau cu un obiectiv mai usor de atins, doua artefacte din cele cinci in loc de patru.

Prophecy este in opinia mea cel mai bun joc de aventura in momentul de fata. Am jucat Runebound, WoW the Adventure Game, Talisman, Arkham Horror si alte citeva jocuri minore cu aceeasi tematica dar nici unul nu mi se pare atit de bine realizat. Gusturile variaza dar daca te intereseaza un joc de aventura in care sa faci mai mult decit sa te uiti la personajul tau cum se joaca, atunci Prophecy e singurul joc pe care pot sa-l recomand.

Citeste mai mult

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Craciun 2009 – Boardgame-uri marunte – Partea 1

Este primul Craciun in care lumea BoardGame a fost atat de aproape de noi. Am inceput inca din Seara de Ajun mai ales ca am fost in formula extinsa de 7 : eu cu Carmen, muck cu Simona, Merius cu Gina si o prietena de-a lor care tocmai avusese o zi “perfecta”, accident usor in Bucuresti, accesorizat cu amenintari, mers pe la Politie, exact ce isi doreste o fata inainte de Craciun.

Am ciugulit cate ceva (doar vreo 4-5 sarmale de fiecare, ridichie neagra si ceva sa le ude, de la tara) si apoi ne-am gandit ca ar merge la desert un joc. Ce joc sa fie? Aproape in acelasi timp ne-am decis: Risk. Imediat mi-am dat seama ca am ales gresit: nu ma simteam norocos! 

 

Jucatori au fost cei care se baga deobicei la Risk, noi baietii si Carmen a.k.a “Oaia Neagra”. muck a scos repede jocul, ne-am luat fiecare culoarea obisnuita si am inceput. Eu norocos ca intotdeauna la Risk : sunt ultimul!!! Merius primul, muck al doilea si Carmen a 3-a. 

M-am gandit ca daca tot sunt ultimul sa notez si pe o foaie toata actiunea. Munca facuta in zadar se pare, am pierdut foaia dar imi aduc aminte exact cum s-a desfasurat jocul:

- Merius s-a concentrat pe America de Nord si apoi pe America de Sud;

- muck pe iubita lui Australie si pe Asia;

- Carmen pe Europa si un pic din Asia;

- Eu am ramas cu Africa si putin prin Asia si Europa.

 

Zarurile nu au fost deloc de partea mea. Joc de noroc, nimic din ce imi trebuia nu a iesit. Cateva calcule gresite, decizii luate la repezeala, totul a dus la o infrangere destul de rapida. Nu am reusit sa iau niciun obiectiv. Asta e. Macar bine ca am noroc in dragoste :) .

Dupa mine, a fost scos si muck din joc. Noi ne-am retras la mic joc de Mortal Kombat pe Xbox (stiu, nu am ramas pana la sfarsit :( ). Batalia s-a dat intre marile personalitati consacrate ale acestui joc: Carmen si Merius . Surprinzator stiu, a castigat Merius!!!  muck ar fi zis ca a pierdut Carmen :) .

 

Va las mai jos in compania catorva poze din timpul jocului. Maine o sa va povestesc despre cum mi-am petrecut Craciunul la Bragadiru, cu familia si rudele. Nu au lipsit nici jocurile de societate. Oare ce am jucat :) ?

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Essen 2009 – Partea 1

Articol scris de Andrei Filip

Dominion_Rio_Grande_Essen_2009

Am ajuns in sfirsit la tirgul de jocuri din Essen. De vreo cinci ani ma tot gindesc la excursia asta si uite ca acum ca am renuntat de tot la idee ma trezesc obligat sa ajung acolo. Vorba vine obligat, dar am cistigat concursul de Carcassonne tinut de Mirakolix si am primit cadou frumos excursie pina acolo si participarea la campionatul mondial de Carcassonne. In paranteza fie spus, faceti-va un bine si dati mai des pe la intilnirile ludice organizate de ei, nu sinteti chiar atit de ocupati, mai ales in weekend.

Sa revenim. Am ajuns deci in Herne. Nu, nu am stat in Essen. Pentru ca nu mi-am facut planuri nu am avut cazare asigurata, asa ca m-au rezolvat din nou cei de la Mirakolix si am aterizat impreuna cu ei la centrul de jocuri din Herne. Daca ajungeti in zona trebuie neaparat sa mergeti sa-l vizitati. E o casa burdusita de sus pina jos cu jocuri, undeva pe la 5000 de titluri, cel putin. Eu am intrat doar la parter intr-o camera cit apartamentul meu plina ochi din podea pina in tavan si mai aveam inca doua etaje de vizitat. Centrul asta de jocuri ar putea avea lejer propriul lui Essen. Si Essenul lui ar fi mai tare decit Chuck Norris, daca va puteti imagina asa ceva. Cam atit cu cazarea, le multumesc inca o data desi probabil ca n-o sa citeasca niciodata articolul si nici daca l-ar citi nu l-ar intelege.

In prima zi am ajuns la tirg pornit pe fapte mari. Am intrat inauntru, mi-am cazat fisul la garderoba si m-am separat grabit de trupa Mirakolix sub un pretext obscur, ceva legat de bunica si o oala de lapte. Dupa care am inceput sa dau ture oprindu-ma suficient cit sa respir si sa-mi adun falca de pe jos. Prima zi a fost cea mai buna dintre toate. Nu prea am facut mare lucru, dar m-au durut rau picioarele a doua zi. Din misiunea asta de recunoastere a zonei am putut sa-mi organizez mai bine ce ma intereseaza si locatiile de care sa ma feresc. Pentru ca pina si la cel mai fantastic tirg de jocuri din Europa exista alei pe care nu vrei sa te aventurezi. Mai incolo despre ele. Poate.

Citeste mai mult

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Puerto Rico – Partea 1

 Articol scris de Andrei Filip

 

Jucatorii sunt proprietari de plantaţii în Puerto Rico, în zilele în care navele foloseau pânze pentru a naviga. Puteţi creşte până la cinci tipuri diferite de culturi: porumb, Indigo, cafea, zahăr şi tutun. Jucatorii trebuie sa încerce sa îşi faca afacerea mai eficienta decât vecinii lor apropiaţi prin creşterea culturilor şi stocarea lor în mod eficient, dezvoltând San Juan cu cladiri utile, folosind coloniştii cat mai eficient, vânzând resursele din culturi la momentul potrivit si, cel mai important, transportand marfuri in Europa pentru beneficii maxime.

Am cumparat Puerto Rico la putin timp dupa ce am inceput sa frecventez un site specializat de jocuri de societate, www.boardgamegeek.com. L-am cumparat pentru ca era pe locul 1 in acea perioada, la aproape 4 ani de la aparitie. L-am studiat indelung si mi s-a parut foarte anost la prima vedere. Un joc fara pretentii grafice, fara un pumn de zaruri cu forme ciudate, fara soldatei de plastic, lucruri pe care marturisesc ca le doresc in general de la jocuri. Si cu toate astea a devenit in scurt timp unul din jocurile mele preferate.

Ce se gaseste in cutie?

Primul cuvint care imi vine in minte este “sec”. Asta pentru ca sint eu superficial si-mi plac lucrurile care stralucesc. In realitate componentele sint mai mult functionale decit estetice. Bucati de carton cu grafica zgircita si pastilute colorate de lemn. Uau! In fine, pe unii nu-i deranjeaza, mie mi se pare ca uneori haina chiar face pe om. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi scot de pe internet un fisier cu cladirile reprezentate cit de cit artistic si sa le lipesc peste banalitatile cu care vine jocul original. Cu alte cuvinte exista solutii daca e o problema asa de mare.

Pe de alta parte recunosc faptul ca in multe jocuri grafica incarcata ori distrage atentia de la joc, ori obtureaza informatii importante. Eu personal nu sint multumit de efortul depus la editia curenta dar sa zicem ca nu e asa de relevant in cazul de fata.

Cit de greu e de invatat?

Regulile sint destul de clare. Sint prezentate intr-o maniera coerenta, usor de urmarit, cu exemple grafice si explicatii punctuale. Teoretic nu ar trebui sa existe confuzii dar se mai intimpla. Eu am jucat incorect citeva reguli pentru o perioada destul de lunga asa ca va sfatuiesc sa le cititi cu atentie. Dupa un joc insa mecanicile intra in reflex pentru ca sint asa de simple incit e greu sa fie uitate.

Acelasi lucru e valabil si pentru explicat. Probabil cel mai mare obsacol in a explica un joc e nerabdarea celorlalti. Ei bine, pentru a explica Puerto Rico e de ajuns sa fie prezentate componentele si mecanica de baza, cu rolurile si un scurt rezumat. Dupa asta se poate intra direct in joc cu citeva runde demonstrative de la care se trece la jocul efectiv.

Si ce se intimpla in el?

Fara a intra in foarte multe detalii: o runda din joc se rezuma la a alege dintr-o gama de “roluri” si de a face actiuni specifice legate de ele. Pe rind fiecare jucator alege unul si toata lumea face ceea ce rolul respectiv permite iar cel care l-a ales are un avantaj fata de ceilalti. Acestea sint:

Colonist – aduce plantatii noi pentru jucatori
Primar – aduce colonisti si-i distribuie in cladiri/plantatii la munca
Constructor – construieste cladiri
Producator – transforma produsul brut de pe plantatii in produs finit
Comerciant – vinde produse finite pentru bani
Capitan – exporta produse finite pentru puncte
Prospector – se foloseste in jocurile de 4-5 jucatori si nu face altceva decit sa aduca 1 dublon celui care l-a ales.

Si cam atit! Dupa asta incepe o noua runda care merge exact ca si prima, doar ca guvernator (cel care alege primul rol in runda) devine urmatorul jucator dupa cel care tocmai si-a incheiat mandatul. Bun, fiecare rol are micile lui detalii dar in ceea ce am enumerat mai sus sta tot principiul de baza a jocului. Sa ne intelelegem, jocul e simplu dar nu e simplist. Nici sahul nu e mare mincare de peste de explicat dar asta nu face pe nimeni campion mondial la prima incercare..sau la a zecea. E un pas mare intre a intelege regulile sistemului sau sistemul in sine. In anumite conditii, dupa aproximativ 15 runde jocul se incheie si se numara punctele. Evident, cistiga cel care a acumulat cele mai multe.

E interesant?

Clar! Cel putin in prima perioada, inainte sa se definitiveze strategiile importante e foarte interesant sa incerci diferite combinatii, sa analizezi miscari si sa vezi unde ai putea fi mai bun data viitoare. Ideal jocul se invata de un grup constant si fara a lua strategii de pe internet, desi sint girla. De ce grup constant? Pentru ca experienta e un avantaj mare in joc. Norocul fiind foarte redus jocul se cistiga de cel cu strategia cea mai buna. Un jucator nou nu are strategie deci va pierde aproape intotdeauna. De aici avantajul de a juca impreuna cu altii care sint la acelasi nivel si pot oferi competitie. De ce sa nu iei strategii de pe internet? Pentru ca e mai satisfacator sa descoperi jucind care sint secretele decit sa le tocesti ca la examen.

E divers?

Hmmm…in prima faza da. Pina inveti ce face fiecare cladire si pina te prinzi de combinatiile avantajoase intre ele, la rindul lor combinate cu succesiunea de roluri, o sa treaca multe jocuri. Ulterior poate deveni repetitiv si pentru unii chiar plicticos. Dupa ce prinzi miscarea e foarte greu sa te dezveti de ea. Neexistind decit foarte putine evenimente aleatorii e foarte usor sa imiti combinatii, ale tale sau ale altuia. Cam ca si jocurile de sah unde deschiderile sint oarecum standardizate si nu-ti poti permite sa fii creativ pentru ca e matematic dovedit ca vei pierde daca nu urmaresti numite cai. In final o sa ajungi sa-ti dai seama ca exista doar citeva strategii de baza si jocul se transforma intr-o cursa: cine face primul greseala pierde. Si jocul nu iarta in sensul asta, de multe ori diferentele sint de citeva puncte doar…ceea ce inseamna ca a fost de ajuns ca la un moment dat sa fi ales rolul gresit sau sa fi calculat prost ce roluri vor fi alese inaintea ta.

E inteligent?

Foarte! Jocul se desfasoara pe diverse paliere si e foarte interesant sa vezi cum evolueaza. Din nou comparatia cu sahul mi se pare cea mai buna. Poti sa-l joci la nivel primar, reactionind pur si simplu la miscarile adversarului, sau poti sa urmaresti o strategie globala si sa gindesti miscarile cu 1-2 runde in avans. Poti sa ajungi acolo unde tu dictezi strategia celorlalti jucatori!

Etichete: , , , , ,